Muzeul Dunării de Jos organizează în perioada 24 –27 aprilie 2023, în cadrul proiectului Atelierele Muzeului, atelierul de pictură, intitulat ”În așteptarea florilor de mai”.
Locul de desfășurare al atelierului de lucru este Secția Etnografie, situată la parterul blocului Arcadia, din strada 1 Decembrie 1918. Persoanele interesate să participe la atelier, sunt așteptate să se înscrie, la numărul de telefon 0746051267, persoana de contact Virginia Oană. Taxa de participare: 2 lei/persoană.
Marile muzee ale lumii adăpostesc lucrări de artă în care sunt surprinse aspecte din natură.
Natura, ne-a fascinat întotdeauna prin formele, culorile și mireasma florilor, indiferent de anotimp. Ne-a bucurat privirea și sufletul, dar ne-a oferit și o bogată sursă de inspirație artistică. Florile simbolizează lumea multicoloră, paradisiacă, dar trecătoare, frumusețea, armonia, dragostea, tinerețea și puritatea. În folclorul românesc, floarea subliniază caracterul fugitiv al frumuseții feminine.
Luna mai, denumită în termeni populari, luna florilor sau Florar, dă startul florilor de salcâm, de tei și liliac, poienile sunt pline de bujori și de narcise, iar grădinile abundă de trandafiri și garofițe, de stânjenei, de lăcrămioare, panseluțe și de alte câte și mai câte. Holdele de grâu încep a da în copt, iar macii sângerii și albăstrelele se bucură în soare. Acest întreg tablou al naturii, vor încerca să îl transpună în lucrările lor și participanții la atelierul de pictură .
*
Joi, 20 aprilie, ora 15.00, în sala de ședințe a Consiliului Local, va avea loc evenimentul de lansare a primului volum din seria „CĂLĂRAŞII în documente și izvoare istorice”, editat de Primăria Municipiului Călărași prin Muzeul Municipal.
Autorii volumului care însumează documente din perioada 1541 – 1918 sunt cunoscuții istorici locali, prof. dr. Constantin Tudor şi prof. Nicolae Ţiripan.
*
Premierul Nicolae Ciucă a declarat (la Parlament, despre scandalul cerealelor din Ucraina) că România poate să ia decizii împreună cu Comisia Europeană şi că în ţara noastă primim anual şi distribuim 3 miliarde de euro de la Comisia Europeană, sprijin direct 2 miliarde către agricultori şi un miliard şi ceva pentru investiţii. Premierul a precizat că s-a văzut în această dimineaţă cu ministrul Agriculturii, Petre Daea şi i-a transmis că trebuie să participe în şedinţa de la nivelul Comisiei Europene cu o soluţie. Premierul a menţionat că încă de săptămânile trecute a avut aproape săptămânal întâlnire cu fermierii şi a discutat toate măsurile pe care trebuie să le ia Guvernul, iar preşedinte Iohannis a intervenit pe lângă preşedintele Comisiei, astfel încât să putem să primim bani mai mulţi de la Comisie.
Premierul a comentat şi solicitarea PSD de interzicere a importurilor din Ucraina. ”Tocmai am răspuns mai devreme, că orice măsură pe care o vom lua trebuie să respectăm Regulamentul UE şi să facem în aşa fel încât să nu afectăm fermierii din România. Măsurile şi discuţiile pe care le-am avut la guvern cu fermierii sunt îndreptate în sprijinul acestora şi vom continua să asigurăm aceste măsuri”, a explicat premierul.
*
Ministrul Transporturilor şi Infrastructurii, Sorin Grindeanu, a declarat că în acest an compania CFR Călători va primi primele garnituri de trenuri noi după o perioadă de aproximativ 20 de ani în care nu s-au făcut deloc achiziţii de trenuri noi pentru călător. Grindeanu a menţionat că s-a încheiat deja licitaţia pentru 37 de garnituri de trenuri noi.
„Ultima dată s-au cumpărat trenuri noi de călători în România acum vreo 20 de ani, deci de 20 de ani nu s-au cumpărat trenuri noi în România, mă refer la CFR Călători. Au mai fost modernizate însă, dar nu garnituri de tren noi. Anul acesta vor veni primele garnituri de tren noi. Avem deja închisă licitaţia pentru 37 de trenuri noi, garnituri, iar anul acesta încă 82, ceea ce înseamnă şi trenuri de lung parcurs, şi trenuri de scurt parcurs. Asta înseamnă ceva, dacă de 20 de ani nu s-a investit în această zonă, lucrurile nu pot fi făcute peste noapte, ci trebuie apucate încet, încet, toate şi rezolvate pe rând, pentru că de aceea, neinvestindu-se după Revoluţie aproape deloc, este una din cauzele pentru care avem şi incidente pe calea ferată”, a afirmat ministrul Sorin Grindeanu.
Ministrul Transporturilor a spus că în următorii ani vor fi făcute investiţii masive, din fonduri europene, pentru infrastructura feroviară şi pentru material rulant. El a spus şi că o altă companie feroviară, CFR Marfă, va trece anul acesta pe profit, după ce în anul 2022 a avut profit operaţional.
*
Costurile pentru deplasările externe ale președintelui Klaus Iohannis în luna martie s-au ridicat la 10,385 milioane de lei, adică 2,1 milioane de euro, potrivit execuției bugetare publicate de Administrația Prezidențială. Suma plătită pentru deplasările externe din luna martie reprezintă mai mult de o treime din întregul buget alocat pentru 2023.
Administrația Prezidențială a plătit 12,2 milioane de lei, echivalentul a aproximativ 2,5 milioane de euro, pentru vizitele ofiale efectuate de șeful statului de la începutul anului 2023. Costurile sunt mai mari decât în oricare dintre anii 2016-2021.
Anul acesta, pentru deplăsările lui Klaus Iohannis au fost alocate 27 de milioane de lei,
*
Comisarii de la Protecţia Consumatorilor Giurgiu au dat, în urma unor controale făcute la magazine din mai multe localităţi, amenzi în valoare de peste 280.000 de lei, pentru nereguli la comercializarea produselor alimentare. Astfel, au fost găsite spaţii frigorifice neigienizate, cu resturi de alimente, fire de păr, rugină, produse expirate, depozitate necorespunzător sau fără etichete traduse în limba română.
Abaterile constatate în timpul controlului au fost: utilizarea unor spaţii frigorifice neigienizate cu vopsea exfoliată, zone cu rugină, resturi de produse, hârtii, fire de păr, garnituri de etanşare rupte, scurgeri de lichid, rugină, strat gros de gheaţă; prestarea serviciilor de alimentaţie publică în condiţii necorespunzătoare (paviment neigienizat, cu gresie şi faianţă spartă, ustensile de curăţenie depozitate în spaţiul de preparare, chiuvetă neigienizată, lipsa echipamentului de protecţie, depozitarea produselor direct pe paviment, coşuri de colectare fără capac etc.); desfacerea băuturilor alcoolice fără autorizaţie; comercializarea unor produse alimentare cu datele durabilităţii minimale depăşite; comercializarea unor produse periculoase fără informaţii de identificare şi caracterizare; comercializarea unor produse fără informaţile traduse în limba română, pe etichete; lipsa graficelor pentru monitorizarea temperaturii la vitrinele frigorifice; depozitarea necorespunzătoare a produselor alimentare; neafişarea vizibilă şi lizibilă a preţurilor de vânzare; supraaglomerarea unor produse pe spaţiul destinat consumatorilor.
*
Mașinile electrice considerate autoturisme de ”unică folosință”
Bateriile folosite la mașinile electrice au ajuns să coste, în unele cazuri, cât jumătate din autoturism, iar pentru că înlocuirea lor este costisitoare, asigurările auto ar putea să crească substanțial.
Asigurările auto pentru maşinile electrice ar putea să crească substanţial, pentru că bateriile care le propulsează sunt foarte scumpe, iar în cazul unor accidente rutiere, înlocuirea lor înseamnă o povară mult mai mare pentru asiguratori.
Unii dintre producătorii auto, precum General Motors sau Ford, au depus eforturi ca bateriile pe care le pun pe maşinile electrice să fie modulare, ceea ce facilitează înlocuirea unui modul cu altul nou, în cazul unei defecțiuni sau al unui accident. Această problemă este analizată acum şi de Tesla, care încă foloseşte baterii integrale, care nu pot fi reparate, ci doar schimbate.
Pentru că nu au fost multe accidente care să ducă la deteriorarea acumulatorilor, românii care au maşini electrice plătesc aceeaşi asigurare precum cei care au maşini cu motoare clasice. Problema apare atunci când costurile pentru repararea unei maşini electrice ajung să fie foarte mari. O baterie nouă de Dacia Spring, de exemplu, costă circa 7.000 de euro, iar o baterie nouă de Tesla poate ajunge de la 16.000 până la 20.000 de euro, în funcție de model. De asemenea, la aceste preţuri se adaugă și manopera percepută de service. Potrivit unei analize realizate de Reuters, în SUA și Europa, companiile de asigurări consideră mașinile electrice aproape de unică folosință.
Mai mult, experții le declară „daună totală economică” și la cea mai mică avarie suferită de baterie, în cazul unui accident. Cu toate acestea, trebuie luat în considerare şi faptul că preţul bateriilor va continua să scadă pe măsură ce tehnologia va avansa şi producţia va fi mai mare.