13 aprilie: Ziua Internaţională a Rock and Roll-ului
Pe 13 aprilie se sărbătoreşte Ziua Internaţională a Rock and Roll-ului. Rock and roll (scris și rock & roll sau rock ‘n’ roll) este un stil muzical cu originar din Statele Unite ale Americii, care s-a dezvoltat în special la sfârșitul anilor 1940 și începutul anilor 1950 dintr-o combinație de blues, jazz, country și gospel. O formă timpurie a stilului rock and roll este muzica rockabilly. Rock and roll-ul este deseori cântat cu chitare electrice, chitară bas, instrumente cu clape și tobe.
Printre artiștii de renume se numără Buddy Holly, Chuck Berry, Elvis Presley, Jerry Lee Lewis, Johnny Cash. Rock-ul britanic avea să revoluționeze muzica, prin formații ca The Beatles, The Who, The Animals sau The Rolling Stones.
In peisajul muzical actual din Romania, Stefan Banica jr. este cel mai proeminent reprezentant al rock’n roll-ului
Termenul „rock and roll” a fost ințial un termen nautic care însemna legănarea vasului. La sfârșitul secolului al XIX-lea sau începutul secolului al XX-lea, muzica gospel și jubilee au cooptat termenul, folosindu-l în sensul de a fi legănat în brațele Domnului. Prima folosire înregistrată a termenului este pe un disc din 1916, „Camp Meeting Jubilee”.
Sunt divergențe de opinie referitor la care disc a fost primul disc rock ‘n’ roll, dar “Rock Around the Clock” (1954) a lui Bill Haley, a fost primul disc de acest gen care a ajuns pe locul 1 în topul revistei americane Billboard. Cercetătorul de muzică rock Joseph Burns de la Southeastern Louisiana University susține că prima melodie rock and roll poate fi considerată „That’s All Right, Mama” a lui Arthur “Big Boy” Crudup din septembrie 1946, melodie preluată de Elvis Presley.
*
Datoria externă a României a crescut cu aproape 10 miliarde de euro în două luni, anunță BNR
Datoria externă totală a României a crescut la finalul lunii februarie cu 9,874 miliarde euro, la 154,43 miliarde euro, de la 31 decembrie 2022 (144,56 miliarde euro), arată datele publicate joi de Banca Naţională a României (BNR).
”În perioada ianuarie – februarie 2023, datoria externă totală a crescut cu 9,874 miliarde euro. În structură: datoria externă pe termen lung a însumat 106,575 milioane euro la 28 februarie 2023 (69% din totalul datoriei externe), în creştere cu 9,1% faţă de 31 decembrie 2022; datoria externă pe termen scurt a înregistrat la 28 februarie 2023 nivelul de 47,860 miliarde euro (31% din totalul datoriei externe), în creştere cu 2,2% faţă de 31 decembrie 2022”, arată datele BNR.
În perioada ianuarie – februarie 2023 contul curent al balanţei de plăţi a înregistrat un deficit de 2,614 miliarde euro, comparativ cu 3 155 milioane euro în perioada ianuarie – februarie 2022. În structura acestuia, balanţa bunurilor a consemnat un deficit mai mic cu 130 milioane euro, balanţa serviciilor a înregistrat un excedent mai mare cu 641 milioane euro, balanţa veniturilor primare a înregistrat un deficit mai mare cu 206 milioane euro, iar balanţa veniturilor secundare a înregistrat un excedent mai mic cu 24 milioane euro.
Investiţiile directe ale nerezidenţilor în România au însumat 1,980 miliarde euro (comparativ cu 1,903 miliarde euro în perioada ianuarie – februarie 2022), din care participaţiile la capital (inclusiv profitul reinvestit net estimat) au însumat valoarea netă de 1,575 miliarde euro, iar creditele intragrup au înregistrat valoarea netă de 405 milioane euro.
Rata serviciului datoriei externe pe termen lung a fost 13,1% în perioada ianuarie – februarie 2023, comparativ cu 16,2% în anul 2022. Gradul de acoperire a importurilor de bunuri şi servicii la 28 februarie 2023 a fost de 5,2 luni, în comparaţie cu 4,4 luni la 31 decembrie 2022.
Gradul de acoperire a datoriei externe pe termen scurt, calculată la valoarea reziduală, cu rezervele valutare la BNR la 28 februarie 2023 a fost de 88,8%, comparativ cu 80,2% la 31 decembrie 2022.
*
Ajutor pentru familiile din România: Noi vouchere pentru familii, până la 1500 de lei de la stat
Un nou proiect de lege ajuns în Senat încearcă să întindă o mână de ajutor familiilor din România, atât prin intermediul unor noi vouchere, cât și printr-o serie de măsuri legate de programul de muncă al celor care sunt angajați.
Dacă proiectul legislativ aflat în dezbatere în Parlament va fi promulgat, părinții cu copii de până la 8 ani vor avea posibilitatea să lucreze patru zile pe lună de acasă, fie succesiv, fie în săptămâni diferite. În mod evident, condiția esențială este ca profilul job-ului să permită telemunca. Tot ca un mecanism menit să încurajeze natalitatea dintr-un punct de vedere, parlamentarii și-au propus să reducă TVA-ul la 5% pentru toate produsele destinate bebelușilor. Lista include scutece, lapte praf sau șervețele umede, dar și scaune auto destinate copiilor.
Diferită de inițiativa ajunsă acum în parlament este una venită de la ministrul Familiei. Pe lângă reducerea TVA-ului la 5%, Firea își dorea și acordarea de vouchere de 1500 de lei, bani care ar putea fi folosiți pentru a plăti creșa, grădinița, fie ea și particulară sau after school-ul copiilor.
„Familiile numeroase din România trebuie să simtă sprijinul Guvernului și al Parlamentului. De aceea, proiectele pe care le lucrez de un an de zile la Ministerul Familie se referă la mai multe avantaje pentru familiile numeroase. Vom lansa în curând cardul familiilor numeroase, care va presupune reduceri la diferite servicii și pentru anumite produse.
De asemenea, vom lansa un card pentru tineri, pornind de la cardul de mobilitate european al tinerilor care este deja distribuit pentru șase milioane de tineri europeni, care va exista, în sfârșit, și în România.
Mai mult decât atât, prin acest pachet de legi pentru stimularea natalității, dorim să ajutăm familiile să poată să achite mai ușor creșa, grădinița și serviciile after-school printr-un voucher de 1.500 de lei, fie la stat, fie la privat, care va fi un proiect apreciat de întreaga țară.”, a declarat Gabriela Firea.
*
Asigurarea obligatorie pentru locuință: Prima obligatorie, majorată de la 100 lei la 130 lei
Camera Deputaților a adoptat proiectul de lege care introduce asigurarea obligatorie a locuințelor împotriva cutremurelor, alunecărilor de teren și inundațiilor.
Potrivit acestui proiect, suma asigurată pentru o locuință de tip A, una dintre cele mai rezistente, va crește de la 100 de lei pe an la 130 de lei pe an. Despăgubirea maximă în caz de dezastre rămâne neschimbată la 20.000 de euro.
Persoanele fizice și juridice trebuie să asigure toate construcțiile cu destinația de locuință, înregistrate în evidențele organelor fiscale, din mediul urban sau rural, deținute de aceștia și pentru care s-a păstrat în fapt destinația de locuință.
Proiectul de lege introduce posibilitatea încheierii contractului PAD în cadrul aceluiași contract cu alte asigurări facultative emise de alți asiguratori în sistem de coasigurare și clarifică obligativitatea încheierii contractului PAD pentru toate imobilele cu destinația de locuințe, indiferent dacă acestea sunt sau nu utilizate în acest scop.
Deputații au eliminat din proiectul de lege un amendament adăugat la Senat care includea furtuna ca dezastru natural.
Proiectul de lege a fost adoptat și de Senat, iar Camera Deputaților este for decizional în acest caz.
*
Grâu vândut de România în interval de o săptămână: peste 200 de mii de tone
Cantitatea livrată între 1 iulie 2022 – 9 aprilie 2023 a ajuns la 3.221.465 t. În 2 aprilie 2023, cantitatea totală exportată de la începutul anului comercial ( 1 iulie 2022 ) a fost de 3.010.628 t. Rezultă că în ultimele 7 zile au fost vândute 210.837 t de grâu românesc. Aceasta este o cantitate record vândută într-un interval de o săptămână, în ultimele luni.
În luna iulie 2022, România a exportat 784.006 t de grâu. În august, livrările pe piețele terțe au scăzut la 467.486 t, în septembrie: 319.110 t, în octombrie: 203.803 t, atingând un minim în noiembrie: 168.294 t. În decembrie, exporturile au urcat la 205.170 t, iar în ianuarie la 301.734 t. Între 1 februarie – 14 martie 2023, au fost livrate 430.738 t.
Între 14 martie – 4 aprilie 2023, cantitatea a fost de 380.077 t. Saltul de peste 200.000 t în numai o săptămână este considerabil.
Explicația? Deținătorii de grâu din recolta 2022 se grăbesc să vândă stocurile menținute în depozite. Prețul grâului a scăzut de la o lună la alta, după un maxim istoric în august 2022: 433 euro/tona FOB Constanța. Așteptările că prețurile vor crește la începutul anului 2023 au fost contrazise de piață. Acum se apropie sezonul de recoltare a culturii de grâu înființate în toamna anului 2022 și vechile stocuri trebuie lichidate. Există teama că prețurile vor fi și mai mici, sub 1 leu/kg. Între timp, importurile de grâu ( cea mai mare cantitate provenind din Ucraina ) au încetinit semnificativ, față de toamna anului trecut.
Până în 9 aprilie 2023, România a importat 847.480 t de grâu. Cea mai mare cantitate lunară a fost în octombrie 2022: 166.287 t. În ianuarie 2023, importurile au fost de 62.419 t.
În ultima săptămână: 2 – 9 aprilie 2023, cantitatea de grâu importat a fost de 13.815 t.