Știrile Stil FM din data de 21.04.2023

Permise auto: Cum se va susține proba practică de acum

Recent, Codul Rutier a fost schimbat, după ce Guvernul a adoptat hotărârea nr. 130/2023 prin care a fost modificat şi completat Regulamentul de aplicare a Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice din România.

În noul cod rutier, retragerea permisului de conducere poate fi dispusă de poliţist în cazul în care acesta are probe sau indicii temeinice că un şofer a consumat alcool sau substanţe interzise, iar acesta refuză testarea în vederea stabilirii concentraţiei de alcool pur în aerul expirat sau a prezenţei în organism de substanţe psihoactive.
Însă, mai mult decât atât, o propunere legislativă depusă în Parlament prevede schimbări importante la obținerea permisului de conducere.

Potrivit propunerii legislative, examinatorii nu vor mai fi cadre MAI, vor fi civili, asta pentru a mai reduce din deficitul de polițiști care a dus la programarea examenelor practice la 6 luni după examenul teoretic. De asemenea, instructorul va fi cel care va sta, în timpul examenului, în dreapta elevului. Polițistul va fi și el prezent în mașină, dar va sta pe bancheta din spate.

*

România, deficit guvernamental în anul 2022

În anul 2022, deficitul guvernamental a scăzut, față de anul 2021, atât în Uniunea Europeană, cât și în zona euro, conform datelor publicate de către Eurostat. România se află printre țările membre cu cele mai mari deficite guvernamentale.

Deficitul guvernamental în zona euro a scăzut de la 5,3% din PIB în 2021 până la 3,6% din PIB în 2022, în timp ce în Uniunea Europeană a scăzut de la 4,8% din PIB până la 3,4% din PIB, potrivit datelor Eurostat.

În 2022, nu mai puţin de 20 de state membre UE au raportat un deficit guvernamental, cele mai mari fiind înregistrate în Italia (8% din PIB), România şi Ungaria (ambele cu un deficit guvernamental de 6,2% din PIB). În cazul României, deficitul guvernamental s-a redus totuşi de la 7,1% din PIB în 2021, până la 6,2% din PIB în 2022, potrivit datelor Eurostat.

11 state membre UE au încheiat anul 2022 cu un deficit guvernamental mai mare de 3% din PIB. În schimb, şase state membre au înregistrat un excedent guvernamental, în frunte fiind Danemarca (3,3% din PIB), Cipru (2,1% din PIB) şi Irlanda (1,6% din PIB). Ţările de Jos au raportat o situaţie de echilibru în ceea ce priveşte sectorul guvernamental.

Tot în anul 2022 a scăzut şi datoria guvernamentală, de la 95,5% din PIB la finele lui 2021, până la 91,6% din PIB la finele lui 2022 în zona euro, în timp ce în Uniunea Europeană a scăzut de la 88% din PIB până la 84% din PIB.

La finele lui 2022, cel mai scăzut nivel al raportului datorie/PIB se înregistra în Estonia (18,4%), Bulgaria (22,9%) şi Luxemburg (24,6%). În schimb, 13 state membre aveau un raport datorie/PIB mai mare de 60%, cele mai mari fiind cele din Grecia (171,3%), Italia (144,4%), Portugalia (113,9%) şi Spania (113,2%).

În cazul României, datele Eurostat arată că datoria guvernamentală a scăzut de la 48,6% din PIB în 2021, până la 47,3% din PIB în 2022.

„Eurostat furnizează date privind deficitul guvernamental şi datoria publică pentru anii 2019-2022, pe baza cifrelor raportate de statele membre ale UE în prima notificare din 2023, pentru aplicarea procedurii de deficit excesiv. Aceasta notificare se bazează pe sistemul naţional de conturi ESA 2010. Aceasta comunicare include, de asemenea, date privind cheltuielile şi veniturile publice”, precizează Eurostat.

*

Românii nu renunță la vacanțe: 23% nu au fost în nicio vacanţă în ultimul an

Vacanţele reprezintă în continuare un răsfăţ pentru români, în condiţiile în care aproape un sfert (23%) dintre aceştia nu au fost în nicio vacanţă în ultimul an şi doar jumătate şi-au permis o vacanţă mai lungă de 4 nopţi, arată un studiu studiu realizat de o agenţie de cercetare de piaţă.
În schimb, 13% dintre respondenţi au declarat că au avut parte chiar de un mix de cel puţin o vacanţă de peste 4 nopţi şi cel puţin o mini-vacanţă de 1-3 nopţi în ultimele 12 luni, potrivit Agerpres.

Potrivit studiului, principalele motive pentru care românii merg în vacanţe sunt nevoia de recreere (61%), deconectare (60%) sau distracţie (53%). Jumătate dintre respondenţi (50%) au indicat că vacanţa este un mod de a se răsplăti sau de a avea grijă de ei (47%).

România a fost destinaţia aleasă pentru majoritatea vacanţelor din ultimul an, cu peste 90% dintre mini-vacanţe şi peste 70% din vacanţele mai lungi. Se observă însă o tendinţă de creştere a preferinţelor pentru vacanţe în străinătate, în linie cu comportamentul înregistrat şi la nivel european.

„Odată cu creşterea puterii de cumpărare, a veniturilor, oamenii aleg în mod firesc să călătorească mai mult în străinătate, lucru observat şi în alte ţări din Europa. Operatorii turistici din România trebuie să fie pregătiţi să facă faţă acestei situaţii, atât pentru a menţine atractivitatea pentru turiştii români, dar mai ales pentru a atrage turiştii străini interesaţi de experienţe în afara ţărilor lor”, susţine Mihai Bârsan, organizator Destinaţia Anului.

Studiul mai arată că românii preferă să îşi organizeze singuri vacanţele, cu un procent de doar 18% care apelează la agenţii de turism pentru rezervări interne şi circa 32% pentru vacanţe în afara ţării.

În România, destinaţia preferată a fost muntele, atât în mini-vacanţe (1-4 nopţi), cât şi în vacanţele extinse (peste 4 nopţi). Dintre cei 91% care au ales să îşi petreacă mini-vacanţele în România, se remarcă un procent de 18% pentru city-break-uri în ţară, o altă tendinţă de urmărit şi capitalizat pentru oraşele autohtone.

Bulgaria a fost cea mai populară destinaţie pentru mini-vacanţe în străinătate, urmată de Spania, în timp ce pentru vacanţele extinse, Grecia a ocupat primul loc, urmată de Bulgaria şi Italia.

Cercetarea a fost realizată în martie 2023, cuprinde o analiză detaliată a 3.000 de respondenţi cu vârste cuprinse între 18 şi 65 de ani şi a 2.500 de vacanţe ale românilor din ultimele 12 luni, din România şi străinătate, şi se concentrează asupra atitudinilor şi obiceiurilor de vacanţă ale românilor, precum şi asupra profilului publicului ţintă al destinaţiilor turistice din ţară.

Studiul are acoperire naţională, vizând toate regiunile ţării şi toate gradele de urbanizare. Colectarea datelor a fost realizată printr-un sondaj online, iar eroarea statistică pentru acest eşantion este de 1,8%.

*

Aproximativ 32 miliarde lei au fost pierdute în 11 ani de bugetul de stat al României din cauza contrabadei cu tutun, arată un raport al platformei StopContrabanda.ro, cu ocazia Zilei Naţionale împotriva Traficului Ilicit. Conform Strategiei Naţionale de Apărare a Ţării 2020 -2024, contrabanda este o ameninţare la adresa securităţii naţionale. Din 2019, Parlamentul României a declarat data de 21 aprilie drept Ziua Naţională împotriva Traficului Ilicit de Produse. Raportul arată că una din patru ţigări ilegale consumate de români este contrafăcută, cel mai ridicat nivel al ţigărilor contrafăcute în piaţa ilicită din ultimii 10 ani.

*

Voluntari ai asociaţiei Viitor Plus şi copii au plantat peste 3.000 de puieţi în comuna Ciulniţa, pentru a îmbunătăţi calitatea aerului într-o zonă industrială pe care autorităţile locale vor să o dezvolte pe viitor. Asociaţia ”Viitor Plus” s-a asociat cu mai multe companii, printre care şi Premier Energy, al treilea mare jucător în piaţa de distribuţie şi furnizare de gaze naturale, în efortul de împădurire care se concentrează pe zone din sudul ţării, unde sunt judeţe în care suprafaţa împădurită este de doar 5-10%, mult sub media europeană, care este de aproape 40%.

*

, , , , ,

Navigare în articole

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *