Biserica Ortodoxă îi prăznuiește, an de an, în data de 21 mai, pe Sfinții Împărați Constantin și Elena, cei care au dat libertate creştinismului și au interzis jertfele sângeroase. Aproape 1,8 milioane de români îşi sărbătoresc onomastica în această zi marcată cu roşu în calendar și de care sunt legate multe obiceiuri și superstiții.
Semnificația numelor Constantin și Elena.
Cine își serbează onomastica
Numele Constantin este de origine latină și vine de la constans, constantis („constant”, „ferm”). Străvechiul nume Helene este explicat de unii prin termenul grecesc helane („torță”, „făclie”, dar și „foc sacru„, la sărbătorile numite Heleneia, dedicate zeiței Artemis), iar de alții prin hele („lumina arzătoare a soarelui”).
Aproape 1,8 milioane de români îşi sărbătoresc miercuri onomastica, dintre care 1,1 milioane sunt femei. Cel mai comun nume masculin este Constantin – 422.622, urmat de Cosmin – 116.727, Costel – 74.184, Costică – 23.698, Costin – 22.235 şi Costinel – 10.513.Totodată, 830.439 de femei poartă numele de Elena; Ileana – 94.115; Lenuţa – 60.048; Constanţa – 39.350; Ilinca – 29.328; Constantina – 19.238, potrivit unui comunicat al Direcţiei Generale pentru Evidenţa Persoanelor.
Obiceiuri și superstiții
De-a lungul timpului, de această mare sărbătoare creştină s-au legat o serie de obiceiuri şi superstiţii.
Se spune că, pentru a evita pagubele aduse holdelor de păsările cerului, în această zi nu se lucrează. În unele regiuni ale ţării este ultima zi în care se mai poate semăna porumb, ovăz şi mei. Există credința că tot ce se seamănă după această zi se va usca. Tot la 21 mai, păstorii hotărăsc cine le va fi baci, unde vor amplasa stânele şi cine le va păzi pe timpul păşunatului. Ca să alunge duhurile necurate, femeile tămâie şi stropesc cu aghiasmă prin gospodărie.
Păstorii aprind Focul Viu
Ziua praznicului este importantă şi pentru păstori: ei îşi aleg atunci baciul, stabilesc locul unde vor poposi stânele pe timpul verii. Păstorii îşi aleg în ziua de Ispas paznicii care trebuie să le păzească turmele când sunt la păşune.
Păstorii aprind pe 21 mai un foc, numit Focul Viu. Împreună cu oile, păstorii stau în preajma acestui foc. În popor există convingerea că acest ritual, împlinit din generaţie în generaţie, are un rol protector împotriva pagubei şi a bolilor în intervalul petrecut cu toţii la stână.
Se fură sporul laptelui
Pentru a se apăra de duhurile rele care fură sporul laptelui, sătenii păstrează datina „Sperietoarea vrăjitoarelor”. Membrii familiei se adună în mijlocul gospodăriei în jurul unui vas cu lapte. Cu toţii, cu mic, cu mare, vor bate cu linguri noi de lemn în vasele în care se fierbe laptele de obicei, strigând încât să sperie vrăjitoarele care le-ar putea fura laptele. Fiecare păstor măsoară, în această zi, cantitatea de lapte obţinută de la oile sale, notându-l pe un carneţel, pe „Răbojul sporului”. Se crede că prin măsurarea laptelui, sporul casei nu se risipeşte, iar vrăjitoarele n-au puterea să-l fure.
Constantinul Puilor
Praznicul Sfinţilor Împăraţi Constantin şi Elena corespunde în calendarul popular cu sărbătoarea populară numită Constantinul Puilor sau Constantin Graur, o sărbătoare care face trimitere la păsările de pădure. Tradiţiile practicate în această zi aduc spor şi sănătate gospodarilor care le împlinesc. În calendarele populare, această zi era cunoscută mai degraba sub numele de „Constantin Graur” sau „Constantinu Puilor”, pentru că, din această primă zi a verii, păsările din pâdure încep să-şi înveţe puii să zboare, după ce li s-a dezlegat glasul la Vlasie (11 februarie), s-au împerecheat şi şi-au construit cuiburile la Dragobete (24 februarie). Pentru ca voia bună să se adune în familie, în ziua praznicului, oamenii aduc în casă măcar trei fire de bujori îmbobociţi. De asemenea, pentru sănătate, unul dintre membrii familiei este bine să ducă la biserică trei bujori, flori de lămâiţă, pâine şi dulciuri, preparate în casă.