„Rod”, de Liviu Suhar, este Exponatul lunii octombrie la Muzeul Dunării de Jos din Călărași

Muzeul Dunării de Jos, instituție de cultură aflată în subordinea Consiliului Județean Călărași, prezintă publicului, în luna octombrie, în cadrul proiectului „Exponatul lunii”, lucrarea „Rod”, semnată de artistul plastic Liviu Suhar. Opera face parte din colecția de artă plastică a muzeului și propune o incursiune într-un univers în care tradițiile satului românesc se întâlnesc cu simbolismul și dimensiunea spirituală.

Liviu Suhar s-a născut la 17 februarie 1943, în satul Iacobeni, județul Suceava. A studiat la Liceul de Arte „Octav Băncilă” din Iași, apoi la Facultatea de Arte Plastice și Decorative din cadrul Institutului de Arte Plastice „Ion Andreescu” din Cluj-Napoca, la clasa profesorilor Aurel Ciupe și Petru Abrudan.

După anii ’90, artistul a urmat stagii de studiu și cercetare în cadrul mai multor universități europene din Spania, Franța, Italia, Grecia, Austria, Germania și Belgia.

În anul 1992, Liviu Suhar devine decan al Facultății de Arte „G. Enescu” din Iași. De-a lungul carierei a avut numeroase expoziții personale în țară și în străinătate, a participat la expoziții colective internaționale și a publicat volume de eseuri, jurnale și studii despre artă.

O operă inspirată de lumea satului

Creația lui Liviu Suhar își găsește o parte importantă din rădăcini în riturile și universul satului în care artistul și-a petrecut copilăria.

Pasiunea pentru lectură și pictură, descoperită încă din primii ani de viață, s-a împletit cu experiențele trăite în satul de munte, contribuind la formarea unei personalități aparte în arta românească.

Muzeul Dunării de Jos din Călărași deține în colecția sa de artă plastică lucrarea „Rod”, pe care publicul a mai avut ocazia să o admire în cadrul unor expoziții organizate în ultimii ani.

„Rod” – între lumea reală și cea spirituală

Lucrarea are dimensiunile de 72 x 85 cm și este structurată pe mai multe planuri.

În depărtare pot fi recunoscuți munții care înconjoară satul Iacobeni, iar în planul apropiat apar dealurile caracteristice aceleiași zone. Aceste forme de relief, profund legate de copilăria pictorului, se regăsesc în numeroase lucrări ale sale.

Expresivitatea compoziției se bazează pe contrastele cald-rece și închis-deschis. Personajele și formele de relief sunt stilizate, geometrizate și sintetizate, fiind trecute prin filtrul subiectivității artistului.

Costumele populare păstrează elemente autentice, dar includ și componente create de imaginația pictorului. Modul în care acoperământul personajelor feminine pare să plutească deasupra capetelor trimite privitorul către universul picturii suprarealiste.

Semnificația numelui „Rod”

Titlul lucrării este, la rândul său, încărcat de simboluri. Rodirea reprezintă etapa finală, rezultatul eforturilor depuse, încununarea unei munci și atingerea unui țel.

Compoziția cuprinde două grupuri de personaje în planurile îndepărtate și un personaj feminin în prim-plan. Femeile poartă tăvi cu fructe – roadele –, iar basmalele lor, dezlegate și parcă plutind deasupra capetelor, duc întreaga scenă dincolo de lumea fizică, spre un spațiu spiritual.

Imaginea evocă astfel atmosfera unei ceremonii precreștine.

În partea dreaptă a lucrării apar și două personaje masculine care cântă la instrumente muzicale, îmbrăcămintea acestora prezentând similitudini cu portul popular din zona de origine a artistului.

Femeia din prim-plan, centrul compoziției

Principalul centru de interes este personajul feminin din primul plan, amplasat în partea stângă a imaginii. Prezența sa accentuează dinamismul compoziției: femeia pare că se îndreaptă spre privitor, continuând traseul sinuos al ceremoniei dincolo de limitele spațiului pictural.

Un alt element care atrage atenția este dealul pe care se desfășoară întreaga scenă. Lipsit de vegetație, acesta poate sugera un teren arid sau un loc de pe care a fost deja cules tot ceea ce a rodit.

Prin „Rod”, Liviu Suhar apare nu doar ca un artist care stăpânește tehnica picturii, ci și ca un intermediar între lumea materială și cea spirituală, un transmițător al unor arhetipuri păstrate în mentalul colectiv al satului.

Lucrarea poate fi descoperită în luna octombrie în cadrul proiectului „Exponatul lunii”, organizat de Muzeul Dunării de Jos din Călărași.

Sursa documentării: Muzeul Dunării de Jos – conservator Victor Grigore

Informația de Călărași – Viața așa cum e!

, , , ,

Navigare în articole

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *