
Banca Națională a României (BNR) a majorat prognoza privind rata anuală a inflației pentru sfârșitul anului 2026, de la 6,1% la 7,4%. Noile estimări, prezentate luni, 16 noiembrie, de guvernatorul Mugur Isărescu, reflectă în principal scumpirea energiei și a carburanților, pe fondul tensiunilor geopolitice și al incertitudinilor de pe piețele internaționale. Pentru sfârșitul anului 2027, banca centrală anticipează o inflație de 3,7%, față de 3,4% în prognoza precedentă.
Raportul trimestrial asupra inflației, prezentat de conducerea BNR, indică faptul că procesul de reducere a ritmului scumpirilor va fi mai lent decât se anticipa anterior.
Potrivit băncii centrale, rata anuală a inflației ar urma să crească temporar în ultimul trimestru al anului 2026, înainte de a reintra pe o traiectorie descendentă începând cu primele luni ale anului viitor.
Energia și carburanții, principalii factori care împing inflația în sus
BNR explică revizuirea prognozei prin creșterea prețurilor produselor energetice și petroliere.
Evoluțiile de pe piețele internaționale, influențate de tensiunile geopolitice, au determinat reevaluarea costurilor energiei în scenariul economic al băncii centrale.
Aceste scumpiri nu afectează doar facturile populației sau prețul combustibililor la pompă.
Energia și transportul reprezintă cheltuieli importante pentru numeroase companii. Atunci când costurile cresc, o parte dintre acestea pot fi transferate către prețurile produselor și serviciilor.
Astfel, efectele se pot resimți inclusiv în prețurile alimentelor, bunurilor de consum și serviciilor.
Guvernatorul Mugur Isărescu a explicat că noua prognoză reflectă o reevaluare importantă a prețului energiei și a impactului acestuia asupra întregii economii.
Mugur Isărescu: nu sunt anticipate scumpiri neobișnuite de sărbători
În cadrul conferinței de presă, guvernatorul BNR a încercat să clarifice semnificația majorării prognozei.
Acesta a subliniat că o rată anuală a inflației mai ridicată nu înseamnă automat o creștere bruscă și generalizată a prețurilor într-un interval scurt.
Pentru perioada sărbătorilor de iarnă, Mugur Isărescu a apreciat că prețurile ar putea avea o evoluție relativ stabilă sau creșteri comparabile cu cele înregistrate în anii anteriori.
Totuși, aceste estimări rămân dependente de evoluția costurilor energiei și de condițiile economice.
Inflația ar putea reveni în intervalul țintit de BNR abia în 2028
Conform noii prognoze, rata anuală a inflației este estimată la:
- 7,4% la sfârșitul anului 2026, față de 6,1% în prognoza anterioară;
- 3,7% la sfârșitul anului 2027, față de 3,4% anterior.
BNR estimează revenirea inflației în intervalul asociat țintei sale, de 2,5% plus sau minus un punct procentual, în primul trimestru al anului 2028.
Aceasta înseamnă că procesul de temperare a scumpirilor ar putea continua pe tot parcursul anului viitor.
Este important de precizat că reducerea inflației nu înseamnă neapărat ieftinirea produselor.
O rată a inflației mai mică indică, în general, faptul că prețurile continuă să crească, dar într-un ritm mai lent.
Ce înseamnă o inflație de 7,4% pentru bugetul unei familii?
Inflația influențează puterea de cumpărare a populației, în special atunci când veniturile nu cresc în același ritm cu prețurile.
De exemplu, pentru un coș de bunuri și servicii care costă 1.000 de lei, o creștere ipotetică de 7,4% ar însemna un cost de 1.074 de lei.
Acest calcul este doar ilustrativ. Rata anuală a inflației măsoară evoluția unui coș statistic de consum și nu înseamnă că toate produsele se scumpesc identic.
Familiile care alocă o parte importantă din venituri pentru hrană, energie și transport pot resimți mai puternic majorările din aceste categorii.
Pentru companii, persistența inflației ridicate poate însemna costuri operaționale mai mari și dificultăți în stabilirea prețurilor și planificarea investițiilor.
BNR menține dobânda de politică monetară la 6,50%
În ședința din 12 noiembrie 2026, Consiliul de administrație al Băncii Naționale a României a decis să păstreze nemodificată rata dobânzii de politică monetară.
Principalele niveluri ale dobânzilor BNR sunt:
- Dobânda de politică monetară: 6,50% pe an;
- Dobânda pentru facilitatea de creditare (Lombard): 7,50% pe an;
- Dobânda pentru facilitatea de depozit: 5,50% pe an.
Menținerea dobânzii-cheie reflectă preocuparea băncii centrale pentru stabilitatea prețurilor, într-un context economic caracterizat de incertitudini.
Pentru persoanele care au credite, nivelul dobânzii de politică monetară poate influența indirect condițiile de finanțare, însă modificarea ratelor bancare depinde și de alți indicatori, inclusiv de tipul creditului și de condițiile contractuale.
Prețul petrolului rămâne un factor de incertitudine
Mugur Isărescu a atras atenția că prognozele prezentate au fost construite pe baza datelor disponibile la 1 noiembrie 2026.
La acel moment, cotația petrolului depășea 100 de dolari pe baril, în timp ce ulterior a coborât spre 90 de dolari.
Această schimbare ar putea influența estimările viitoare privind inflația, în funcție de durata și amploarea evoluției prețurilor internaționale.
BNR avertizează că riscurile asociate energiei pot determina atât creșteri, cât și reduceri ale inflației față de scenariul actual.
În aceste condiții, evoluția costurilor energiei, a carburanților și a cursului de schimb va continua să joace un rol important în dinamica prețurilor din România.
Pentru populație, principala provocare rămâne protejarea puterii de cumpărare, într-o perioadă în care ritmul scumpirilor se reduce mai lent decât se anticipa.
Sursa: Banca Națională a României – Raportul asupra inflației, noiembrie 2026; declarațiile guvernatorului Mugur Isărescu

